Izolația termică a unei case (de fapt, a tuturor clădirilor) este un alt subiect extrem de dezbătut, care reușește chiar să stârnească pasiuni. De la teama justificată privind costurile de întreținere în sezonul rece, până la criticile justificate prin care izolația termică aplicată fără discernământ compromite monumente de arhitectură, părerile multor oameni sunt adesea foarte ferme și rigide.
Prima sursă de informații deși este una teoretic de încredere, are totuși o mare problemă: furnizorii și producătorii materialelor sunt direct interesați în vânzarea materialelor. Adesea, tot aici intră și constructorii. Astfel de informații privind izolația termică exagerează adesea calitățile materialelor și cu siguranță ascund și dezavantajele lor.
Grupările ecologiste, de asemenea, au tendința de a folosi aceste argumente în scopul susținerii crezului lor privind schimbările climatice, consumurile de energie provenită din arderea combustibililor fosili șamd.
Arhitecții și inginerii proiectanți reușesc să transmită publicului doar puține date și uneori chiar și părerile lor sunt deformate de faptul că se folosesc mai puțin de propria experiență și mai mult de aceleași surse ca și publicul larg.
Noi însă, ca proiectanți, (mă refer aici și la arhitecți, și la inginerii proiectanți) avem însă și alte date. Pe de o parte sunt normativele de proiectare și exigențele de proiectare, pe de altă parte, experiența fiecăruia dintre noi face să știm și reversul medaliei.
Dezavantaje pentru izolația termică?
Da, folosirea izolației termice are și dezavantaje! Nici măcar nu vorbim de dezavantaje minore!
Dacă faptul că o bună izolație termică salvează cu siguranță cheltuieli importante legate de încălzirea și răcirea unei case, vorbim mai rar de calitatea aerului din locuință.
Aerul din casă
Aerul din casă trebuie să aibă mai multe calități, temperatura fiind doar una dintre ele:
Temperatura aerului – este cea mai ușor de măsurat și cel mai adesea singurul parametru măsurat.
Umiditatea relativă a aerului – ar trebui să fie, conform normativelor de proiectare sub 50%. Are un impact esențial și asupra confortului termic, atunci când aceasta este mai mare pierderile de căldură ale corpului uman se fac mult mai rapid, accentuând senzația de frig iarna și cea de zăpușeală vară. Umiditatea favorizează și dezvoltarea florei și faunei din atmosferă.
Proporția gazelor din atmosferă (oxigen, dioxid de carbon). Avem nevoie de oxigen pentru a trăi, iar proporțiile prea mari de dioxid de carbon sunt nesănătoase.
Fauna și flora din aer: foarte multe boli infecțioase se transmit pe calea aerului. O temperatură și o umiditate crescută favorizează proliferarea microorganismelor, inclusiv a celor nocive.
Din lista de mai sus devine evident că ventilația și aportul de aer proaspăt au un impact chiar mai mare asupra sănătății oamenilor într-o clădire decât temperatura.
Izolația termică și ventilația
Izolația termică acționează eficient prin interpunerea de straturi succesive cu diverse materiale (ca polistirenul sau vata minerală). Ele împiedică pierderile de căldură din casă spre exterior (sau invers, vara). Succesul izolației pare și împiedicarea schimburilor de aer între interior și exterior. Acest fapt influențează însă profund ceilalți factori de care am vorbit. Ambient va avea umiditate prea mare. Va fi populat de microorganisme nesănătoase pentru corpul nostru. Umiditatea prea mare (peste 50%) accelerează pierderile de căldură. Astfel vom avea senzația de frig chiar la temperaturi ridicate.
Corelarea defectuoasă a izolației termice cu ventilația casei este una dintre cele mai mari greșeli din construcții. Prin expirație, noi aruncăm în aer cantități impresionante de vapori de apă și dioxid de carbon. Umiditatea crescută duce la scăderea confortului termic. Vom încălzi casa mai mult pentru a compensa disconfortul. Temperatura și mai mare a aerului duce la sporirea capacității acestuia de a reține vapori de apă. Se intră într-un adevărat cerc vicios din care locatarul nu câștigă nimic.
Sisteme de ventilații și tratare a aerului
Sistemele de ventilații și tratare a aerului sunt, în general, scumpe. La clădirile de birouri, de exemplu, acestea costă uneori cât structura de rezistență!
Astfel, în general, locuințele nu au instalate sisteme de ventilație și tratare a aerului eficiente. Se poate afirma că izolația termică este cu adevărat eficientă numai folosind o mult mai bună ventilare naturală: deschiderea ferestrelor regulat și chiar a unora în permanență. Acest fapt înseamnă aportul unor mari cantități de aer proaspăt, dar rece iarna și cald vara care apoi trebuie încălzit, respectiv răcit.
Așadar există undeva o limită dincolo de care izolația termică nu își mai are rostul. Avantajele sunt contracarate de nevoia împrospătării aerului. Aceasta este mai importantă decât la clădirile cu o izolație termică mai mică. La acestea din urmă. ventilația se face în proporție de 80% prin imperfecțiunile tâmplăriei.
Izolația termică este importantă și benefică atunci când este gândită eficient de la bun început, atunci când grosimile și dispoziția lor în construcție sunt corelate și calculate de la bun început. Vă invit să citiți și acest articol despre proiecte de case eficiente energetic.
În prezent, atât pentru un proiect de casă, cât și pentru proiectele altor construcții de realizează un calcul elaborat pentru aceasta, este vorba de calculul coeficientului global de izolare termică, ”G”.
Acesta include nu numai calculul izolației termice pentru fiecare element de construcție: placa spre sol, pereți, acoperiș șamd și încadrarea sa în limitele normativului, dar și urmărirea modului în care întregul complex al locuinței răspunde din punct de vedere al izolației termice, ținând cont de zona în care se află viitoarea construcție, de volumul încălzit, de suprafețele prin care se realizează pierderile de căldură șamd.
Trebuie reținut că izolația termică a unei case se calculează într-un mod complex și coordonat. Nu înseamnă numai rezolvarea unei probleme. Prin proiect se controlează mulți factori. Aceștia au un impact și mai mare decât factura de energie.
