Proiectarea caselor trebuie să asigure siguranța în exploatare, iar aici intră și riscul de a aluneca.
Proiectarea caselor: soluții împotriva alunecării
De fapt nici nu este nevoie să ningă. Și puțînă ploaie poate avea exact același efect. Din păcate treptele au întotdeauna muchii dure și ascuțite. Sunt mai rezistente decât capetele sau coloanele noastre vertebrale. Când sunt realizate astfel de detalii arhitectonice, suprafețele se tratează antiderapant. O piatră cu tratament antiderapant nu mai are luciul uneia bine șlefuite. Viața oricărui om valoareaza mai mult de atât.
Acum există și soluții mai facile. Se pot cumpără și monta benzi antiderapante autoadezive. Acestea sunt discrete și rezistente în timp. Se aplică ușor și au costuri foarte avantajoase. Dacă pățiți așa ceva, să atenționați proprietarii cu privire la pericole. Recomandați-le și această soluție.
Nimic nu funcționează însă atunci când scările în cauza nu au fost deszăpezite! Rezistente electrice accesibile pot fi montate sub finisaj. Când începe să ningă pur și simplu pot topi zăpadă sau gheață. Nu mai este nevoie de muncă fizică după fiecare fulg de nea. Sistemele de degivrare se montează și la aleile exterioare, rampele garajelor etc. Apă pe gresiile portelanate sau foarte lucioase, pe pavajele din piatră naturală este la fel de periculoasă. Sistemele de degivrare trebuie dublate și de tratamente antiderapante!
Căderea zăpezii de pe casă
Multe accidente sunt însă provocate de căderea zăpezilor de pe case, sau chiar de distrugerea acoperișului. Orice proiect trebuie să prevadă pentru acoperișurile înclinate opritoare de zăpadă. În general producătorii de acoperișuri au soluții proprii pentru opritoare, astfel încât montajul acestora să nu afecteze impermeabilitatea straturilor protectoare.
Crearea turturilor de gheață cu greu poate fi evitată. Porțiunile expuse căderii acestora trebuie să fie protejate de copertine, de exemplu. Proiectarea caselor implică anticiparea acestor scenarii periculoase.
Bineînțeles că nu doar alunecarea persoanelor sau lovirea lor de către mase de zăpadă sau gheață reprezintă un pericol iarnă. Destul de mulți ooameni încă își amintesc de prăbușirea cupolei de la pavilionul expozitionar din București (Romexpo) în urmă cu mai multe zeci de ani. Prăbușirea a fost cauzată de acumulări masive de zăpadă într-una dintre cele mai grele ierni din țară noastră.
De atunci însă, normativele românești de proiectare au tratat foarte serios problema încărcărilor aduse de acumulările de zăpadă. Simplă proiectare corectă nu este însă suficientă dacă proiectul în cauza nu este pus corect în opera. În general ne gândim la cutremure că la principalul pericol pentru structurile de rezistență, însă zăpadă poate aduce incărcări uriașe oricărei structuri de rezistență. În fiecare an apar la știri imagini cu clădiri distrue de acumulările de zăpadă. Din fericire, aceste imagini sunt tot mai rare din România.
Proiectarea caselor eficiente termic
Primul gând referitor la iarnă duce mereu în direcția costurilor legate de încălzirea locuințelor. Izolarea termică poate reduce considerabil aceste eforturi financiare. Nu există soluții standard însă pentru izolarea termică. Mulți se gândesc la polistirenul de pe fațade. Mare parte din pierderile de căldură apar înspre sol sau prin acoperiș.
Etanșeitatea realizată de tamplariile contemporane din PVC, aluminiu sau lemn stratificat are însă și un revers neplăcut! Casele mai noi se ventileaza deficitar, iar calitatea aerului scade în clădirile supra termoizolate. Principalul indicator este legat de umiditatea aerului.
Cu cât umiditatea crește, cu atât senzația de frig devine mai pregnantă în orice încăpere. În plus, invariabil, odată cu saturarea aerului cu vapori de apă și realizarea unui raport între temperatura pereților exteriori și cea a aerului, apare fenomenul de condens care la rândul sau poate duce la apariția mucegaiurilor și a igrasiei. Dacă senzația de frig este pregnantă, urcarea temperaturii interioare de la termostatul centralei termice duce la din nou la costuri mari energetice.
Casele trebuie bine ventilate (aerisite), chiar și în sezonul rece. Intotdeauan recomand păstrarea deschisă a unei frestre la baie sau bucătărie sau montarea de grile de ventilație la fiecare fereastră în parte.
Izolarea termică trebuie abordată că un sistem, nu că o simplă etapă. Normativele românești vorbesc despre coeficientul global de izolare termică „G” Acesta ține cont de întreagă anvelopanta a casei și stabilește parametrii de performanță diferiți pentru pereți, acoperiș, placă pe sol, sau închiderile spre spații închise, dar neincalzite.
Omul gospodar își face iarnă car
Destul de rar pomenită este și însorirea. De soare tindem să ne ferim deoarece în timpul verii acesta poate face orice spațiu greu de locuit datorită efectului de seră. Iarnă însă, însorirea este mai mult decât bine venită! De aceea este foarte indicat că prin proiect să fie căutate acele soluții care să permită însorirea în timpul iernii și umbrirea în anotimpul fierbinte. Câteodată sunt suficienți arborii cu frunze căzătoare, însă timpul în care un astfel de copac crește este mult prea lung. Arhitecții știu însă cum pot controla însorirea, cum pot feri de efectele sale neplăcute sau cum pot „recolta” acest surplus minunat de energie în orice proiect de casă.
