Ai văzut înflorit în parc, ai ajuns în pepinieră și l-ai luat acasă. După un an, însă, floarea nu mai e la fel sau pomul abia se ține. De cele mai multe, nu soiul e de vină, ci locul și felul în care a fost plantat. Vezi cum să alegi și să îngrijești corect un cireș ornamental.
Ce trebuie să știi înainte să cumperi un cireș ornamental
Cireșul decorativ japonez, cunoscut și ca Prunus subhirtella, nu este un pom fructifer clasic, ci unul de parc și grădină, ales pentru flori. Asta înseamnă că nu îl plantezi ca să umpli cămară, ci ca să fie punctul spectaculos al curții, mai ales primăvara devreme.
În magazine și pepiniere găsești mai multe forme: unii cresc ca niște copăcei zvelți, alții au coroană plângătoare, cu ramuri care cad în jos. Întreabă direct cât de mare ajunge soiul respectiv, nu te lua doar după poza de pe etichetă.
Orientativ, un pom ajuns la maturitate poate avea 3-5 metri înălțime și cam tot atât deschidere a coroanei. Într-o curte de oraș, pe un lot mic, asta contează. Lasă spațiu pentru trotuarul de lângă casă, pentru gard și pentru firele aeriene, dacă ai.
Un alt lucru trecut ușor cu vederea este rădăcina. Când alegi pomul, scoate cu grijă ghiveciul sau uită-te bine prin orificiile de drenaj: rădăcinile trebuie să fie albe-crem, sănătoase, nu maro-negricioase și mucilaginoase. O rădăcină încolăcită excesiv în jurul balotului va avea nevoie de desfacere atentă la plantare.
Unde îl plantezi ca să se prindă bine
Locul ales îți decide în mare măsură dacă pomul va înflori spectaculos sau va duce o viață gri. Cireșul ornamental are nevoie de soare direct cel puțin jumătate de zi. În umbră deasă sau între blocuri înalte va înflori puțin și se va alungi stingher.
Solul poate fi obișnuit de grădină, dar are nevoie să fie bine drenat. Pământul foarte argilos, care se face noroi lipicios la ploaie și se crapă la secetă, nu îi place. În astfel de locuri, amestecă pământul scos cu compost matur sau mraniță bine descompusă și puțin nisip, ca să-l mai învii.
Evita zonele unde băltește apa după ploaie sau după topirea zăpezii. Rădăcinile stau prost la „picioare ude”, în câțiva ani, pomul poate ceda fără să înțelegi de ce. Mai bine îl duci pe un mic dâmb sau pe o zonă ușor mai înaltă din curte.
Gândește-te și la vecini. Înflorirea abundentă e frumoasă, dar frunzele căzute și micile fructe necomestibile pot murdări o alee sau o mașină parcată dedesubt. Mulți cititori regretă abia după 3-4 ani că au pus pomul chiar lângă parcare sau lângă terasa unde stau la masă.
Ce îți trebuie înainte de plantare
Ca să nu tot bați drumuri la magazin în ziua în care te apuci, pregătește din timp lucrurile de bază. În practică, ai nevoie de foarte puține, dar bine alese.
- Harpă sau cazma solidă și o sapă mică pentru finisat groapa
- Pământ de grădină bun, amestecat cu compost sau mraniță
- Un țăruș de lemn și o bandă moale de legat (nu sârmă)
- O găleată sau furtun pentru udare abundentă
- Un strat de mulci: scoarță mărunțită, frunze tocate sau paie
Dacă pământul tău este foarte greu sau pietros, pregătirea locului poate dura uneori mai mult decât plantarea în sine. Nu te grăbi aici: un sol afânat pe primii 40-50 cm îl ajută pe pom să se instaleze și să treacă mai ușor de primele veri.
Cum decurge plantarea pas cu pas
Plantarea merge cel mai bine primăvara devreme sau toamna, când pământul nu este înghețat și nici îmbibat de apă. Vara, la căldură mare, riscul să chinuiești pomul este mult mai mare, chiar dacă magazinul îl vinde atunci.
- Săpa groapa de plantare, de regulă cam de două ori mai lată decât balotul de rădăcini și puțin mai adâncă. Afânează bine pământul de la fund cu cazmaua.
- Amestecă pământul scos cu compost sau mraniță. Nu pune îngrășământ chimic direct pe rădăcină, îl poate arde. Mai bine îl vei folosi mai târziu, la suprafață.
- Fixează țărușul în partea dinspre direcția vântului dominant, astfel încât, când legi pomul, acesta să se sprijine ușor, nu să fie tras.
- Așază pomul în groapă la aceeași adâncime la care a fost în ghiveci. Punctul de altoire (umflătura de deasupra rădăcinii) trebuie să rămână deasupra nivelului solului.
- Umple groapa cu amestecul de pământ, tasând ușor cu mâna sau cu piciorul, dar fără să bați ca pe beton. Lasă un mic „lighean” în jur, ca să rețină apa de ploaie sau de udat.
- Udă abundent, până când solul se așază și nu mai apar bule de aer. După ce s-a scurs apa, completează dacă s-a lăsat pământul.
- Leagă pomul de țăruș cu banda moale, în formă de cifră opt, ca să nu roadă scoarța, și pune un strat de 5-7 cm de mulci în jur, lăsând trunchiul descoperit.
Mulciul ajută la păstrarea umidității și la temperaturi mai blânde la nivelul rădăcinii. Am văzut foarte mulți pomi tineri care au crăpat iarna nu din cauza gerului în sine, ci pentru că pământul a tot înghețat și dezghețat fără nicio protecție.
Îngrijire pe anotimpuri: udare, tăieri, fertilizare
În primii doi ani după plantare, udarea regulată face diferența. Nu vrei nici mocirlă, nici pământ praf. De regulă, o udare temeinică o dată la 5-7 zile, la bază, este mai bună decât câte puțin în fiecare seară. Adaptezi ritmul după ploi și după cât de repede se usucă solul tău.
După ce pomul se prinde bine, va rezista mult mai ușor la perioade scurte de secetă. Totuși, în verile foarte calde, o udare profundă la 10-14 zile îl ajută să nu își piardă frunzele prea devreme.
La capitolul tăieri, mulți se sperie. Cireșul ornamental nu are nevoie de forme spectaculoase, ci de tăieri ușoare de întreținere: scoți crengile uscate, cele care se freacă între ele sau cresc spre interiorul coroanei. Momentul potrivit este, în general, la sfârșit de iarnă sau imediat după înflorire.
Nu lăsa cioturi groase, dar nici nu tăia foarte aproape de trunchi, unde ar face rană mare. Folosește un fierăstrău sau o foarfecă de grădină bine ascuțită și dezinfectată. Nu aplica vopsele sau soluții improvizate pe răni, mergi pe recomandările actuale ale horticultorilor sau ale pomilorștii din zonă.
Fertilizarea se face cu măsură. O dată pe an, primăvara, poți împrăștia în zona proiecției coroanei un strat subțire de compost sau mraniță, dacă e cazul, un îngrășământ granular pentru arbori și arbuști ornamentali, respectând întotdeauna eticheta.
Iarna, pomii deja bine instalați rezistă, de regulă, la frigurile obișnuite din România. Cei foarte tineri pot avea nevoie de un protector de trunchi din materiale speciale sau de sac din pânză groasă, mai ales în zonele cu vânt puternic și geruri sub -20 °C.
La dăunători și boli, situația diferă mult de la o zonă la alta. Frunzele cu pete, răsucite sau uscate pot indica boli fungice sau insecte. Nu sări direct la insecticide puternice: du o frunză la fitofarmacie sau consultă un specialist, pentru a primi un produs și un moment de aplicare potrivite. Evită amestecul întâmplător de soluții.
Dacă ai copii mici sau câini care rod bețe, e bine să știi că sâmburii și frunzele de Prunus, în cantități mari, pot fi toxice la ingerare. Nu e un motiv de panică, dar educă animalele să nu roadă crengi proaspăt tăiate și strânge resturile după tăiere.
Întrebări frecvente
Se poate ține cireș decorativ japonez în ghiveci, pe terasă?
Pe termen lung, nu prea. Are rădăcini viguroase, chiar dacă câțiva ani merge în ghiveci mare, la un moment dat stagnarea și sensibilitatea la ger și arșiță îl vor slăbi. În grădină are șanse mult mai bune.
Când e mai bine să îl plantez, primăvara sau toamna?
Depinde de zonă și de cum e vremea. În zonele cu ierni blânde, toamna prinde bine, solul e cald și pomul apucă să înrădăcineze. În zonele cu geruri puternice, mulți preferă primăvara devreme, ca să treacă peste prima iarnă deja prins.
În cât timp ajunge la dimensiunea finală?
Ritmul de creștere este moderat. În general, după 5-7 ani de la plantare ajunge aproape de înălțimea și lățimea maxime pentru soiul respectiv, dacă are sol rezonabil, apă la nevoie și nu este tuns agresiv an de an.
Un astfel de pom nu se plantează pentru „acum”, ci pentru primăverile care vin. Dacă îi dai de la început locul potrivit, grijă la plantare și un pic de atenție la tăieri și udare, îți va spune povestea grădinii în fiecare an, din prima floare până la ultima frunză căzută.
Recomandările de îngrijire sunt orientative. Fiecare pom reacționează diferit în funcție de lumină, sol și climă, iar pentru boli, dăunători și tratamente verifică eticheta produsului sau cere sfatul unui horticultor ori al unei fitofarmacii.
