Eu m-am trezit cu problema când un nuc bătrân din curte a început să se aplece spre gardul vecinului. Primul impuls a fost să chem pe cineva „să-l rezolve”. Noroc că am întrebat la primărie înainte, altfel riscam o amendă serioasă. În rândurile de mai jos îți povestesc, clar, când îți trebuie aprobare pentru tăierea unui copac din propria curte și ce amenzi poți risca dacă sari peste ea.

De unde am pornit: „e copacul meu, fac ce vreau cu el”

La început am gândit exact așa: copacul e pe terenul meu, l-a plantat bunicul, de ce ar trebui să întreb pe cineva dacă îl tai? Când am început însă să caut informații, am descoperit că legea nu se uită doar la gardul proprietății, ci și la ce înseamnă spațiu verde în intravilan.

Conform Legii 24/2007, spațiile verzi din intravilan sunt protejate, iar proprietarii au obligația să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor de pe aceste terenuri, inclusiv când sunt pe proprietate privată, indiferent că e curte de casă sau alt tip de teren construit. Sunt prevederi clare în textul legii, considerată de autorități actul principal pentru spațiile verzi urbane, chiar dacă multe detalii se stabilesc local.

Aici a fost primul moment în care mi-am dat seama că nu e deloc „doar copacul meu”. În orașe, de regulă, primăriile cer aviz/autorizație pentru tăierea oricărui arbore matur din curți, nu doar din parcuri. Excepțiile (copac uscat, rupt, pericol imediat) tot trebuie, în general, justificate ulterior cu acte sau constatări.

Al doilea lucru pe care l-am aflat: dacă terenul este în intravilan, intră sub regimul spațiilor verzi. Dacă e extravilan cu vegetație forestieră, intră sub Codul silvic și Legea 171/2010, unde tăierile fără drept pot fi contravenții silvice sau chiar infracțiuni, în funcție de prejudiciu.

Cum am aflat, concret, dacă îmi trebuie aprobare pentru tăierea unui copac

Primul pas a fost să lămuresc două lucruri foarte simple, dar decisive: unde se află juridic terenul (intravilan sau extravilan) și dacă arborele e încadrat ca parte a unui spațiu verde sau ca vegetație forestieră.

În cazul meu, curtea este într-un cartier de case din oraș, deci intravilan. Asta înseamnă spațiu verde urban. Legea 24/2007 spune că nu ai voie să diminuezi suprafața spațiilor verzi și că orice intervenție asupra arborilor se face cu respectarea regulamentelor locale. Tot legea prevede că primăriile pot stabili, prin hotărâri de consiliu, contravenții suplimentare și proceduri pentru avize.

Ce am făcut practic a fost să sun la primărie și să întreb la urbanism/mediu cum se procedează. Mi s-a cerut să depun o cerere pentru aviz de tăiere, cu poze ale copacului și o scurtă motivare: copac bătrân, crengi peste casă și spre gardul vecinului, risc la furtuni. În multe localități se percepe o taxă de autorizare și se poate cere o expertiză de la un specialist (peisagist, inginer silvic) atunci când situația nu e clară.

În mediul rural, la limita cu pădurea sau pe terenuri mari, discuția se mută la regimul silvic. Legea 171/2010 și Codul silvic tratează orice tăiere fără drept a arborilor de pe terenuri cu vegetație forestieră ca faptă sancționabilă; dacă valoarea prejudiciului depășește un anumit prag (legat de prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior), se poate ajunge la dosar penal, nu doar la amendă.

Concluzia mea după toată alergătura: dacă ai un copac matur, înalt, în curte, și ești în intravilan, te comporți ca și cum ai avea nevoie de aviz, nu invers. Verifici la primărie, nu decizi singur că nu-ți trebuie.

Unde m-am încurcat eu: nu toate tăierile sunt la fel în ochii legii

Recunosc, m-am înfipt în primul formular pe care l-am găsit și am bifat „tăiere” direct, convins că e singura variantă. Abia ulterior am înțeles din explicațiile de la ghișeu că legea și regulamentele locale fac diferență între toaletare, tăiere parțială și doborâre totală.

Legea 24/2007 vorbește, în linii mari, despre interdicția tăierilor neautorizate și obligația de a menține integritatea spațiilor verzi, dar fiecare primărie își detaliază în regulament ce înseamnă toaletare, ce se poate face cu simplă înștiințare și ce necesită autorizație formală. În unele orașe, chiar și tăierile de crengi importante, de exemplu când se corectează coroana, se fac doar cu aviz.

A doua confuzie a fost cu ideea că, dacă arborele e „periculos”, pot să-l tai și după aceea să explic. În realitate, cadrul legal tratează situațiile de pericol punctual, mai ales lângă drumuri, cu reguli separate. Există acte normative care dau dreptul administratorului drumului să degajeze de urgență arbori sau bucăți de arbori căzuți pe carosabil, fără marcarea prealabilă a arborilor, dar asta este o procedură pentru autorități și administratorii de drum, nu pentru proprietari simpli de curți.

Ce am învățat pe pielea mea este că nu e suficient să spui „mi-a fost frică să nu cadă”. În practică, dacă arborele chiar prezintă risc (putregai, înclinare vizibilă, crengi rupte după furtună), e bine să soliciți în scris o constatare sau un aviz de urgență. Așa ai dovadă că nu ai tăiat după ureche.

Greșeala mea a fost să tratez formularul ca pe o simplă „hârtie”, nu ca pe un document care trebuie să spună clar de ce nu e suficientă o toaletare și de ce se cere tăierea completă. Dacă aș lua-o de la capăt, aș documenta de la început cu poze datate, dacă e cazul, o opinie de la un specialist arborist sau inginer silvic, ca să nu existe dubii.

Ce amenzi și sancțiuni poți primi pentru tăierea unui copac fără aprobare

Aici m-am speriat cu adevărat, pentru că până nu m-am uitat pe acte am crezut că e vorba de câteva sute de lei și gata. De fapt, regimul sancțiunilor e mai dur, mai ales în intravilan, unde spațiile verzi sunt considerate de interes public.

Legea 24/2007 prevede, la capitolul contravenții, amenzi cuprinse între câteva sute și zeci de mii de lei, în funcție de gravitatea abaterii și de categoria de persoană (fizică sau juridică). De exemplu, pentru încălcarea unor articole care privesc tăieri neautorizate, diminuarea spațiilor verzi sau intervenții ilegale asupra lor, sancțiunile pentru persoane fizice pot ajunge, conform formei republicate și actelor de modificare, până în zona a 20.000 – 40.000 de lei, iar pentru persoane juridice chiar mai sus. Aceste plaje de amenzi sunt menționate explicit în articolele referitoare la contravenții și s-au menținut ridicate tocmai pentru descurajarea tăierilor abuzive.

În paralel, Codul silvic și Legea 171/2010 tratează tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor fără drept pe terenuri cu vegetație forestieră ca faptă silvică. Dacă prejudiciul este sub un anumit prag, vorbim de contravenție, sancționată cu amendă; dacă este peste, se poate încadra la infracțiune, cu răspundere penală. Textul actualizat arată că se ia în calcul valoarea prejudiciului raportată la prețul mediu al masei lemnoase pe picior stabilit anual prin acte normative.

În multe orașe și comune, pe lângă aceste sancțiuni generale, consiliile locale au stabilit prin hotărâri amenzi specifice pentru tăierea arborilor fără autorizație, indiferent de proprietar, tocmai pentru a aplica mai ușor regulile din Legea 24/2007. De exemplu, într-un regulament local consultat pentru anul 2024, este prevăzută o amendă specială pentru „tăierea arborilor, arbuștilor, indiferent de proprietarul terenului, care nu au obținut autorizație/aviz de tăiere arbori”, aplicată de serviciul public de mediu al primăriei. Acest tip de hotărâri locale sunt publicate de autorități și se actualizează periodic.

Mai nou, a apărut și discuția despre arborii remarcabili, cei cu valoare deosebită, pentru care există obligații suplimentare. O lege adoptată în 2023 prevede amenzi între 5.000 și 15.000 de lei pentru proprietari sau administratori care nu respectă obligațiile privind acești arbori, dacă scopul este tăierea lor. Este un semnal clar că statul încearcă să protejeze arborii cu valoare de patrimoniu, chiar dacă sunt pe teren privat.

Ce mi-a rămas mie în minte este că sancțiunile nu înseamnă doar amenda pe loc. Se pot adăuga obligația de a replanta, de a reface spațiul verde sau chiar răspundere penală, dacă valoarea prejudiciului și contextul o cer.

Cum procedez acum: pașii pe care îi urmez înainte să pun mâna pe drujbă

De atunci, ori de câte ori apare discuția despre tăierea unui copac în curte, am un mic ritual. Nu e complicat, dar mă scapă de emoțiile cu amenzile.

  • Verific dacă terenul este în intravilan sau extravilan și ce scrie în actul de proprietate.
  • Mă uit la regulamentul local privind spațiile verzi și la hotărârile recente de consiliu privind taxele și amenzile.
  • Sun la primărie, la mediu/urbanism, și întreb exact ce acte îmi trebuie pentru acel arbore.
  • Fac poze clare cu arborele și scriu pe scurt motivul pentru intervenție (uscat, pericol, afectează construcții).
  • Cer aviz/autorizație în scris și păstrez toate documentele, inclusiv după tăiere.

În funcție de răspuns, pot apărea situații în care mi se recomandă toaletarea în locul tăierii totale sau plantarea unor arbori noi în compensație. Uneori primăria îți poate sugera chiar specii mai potrivite pentru loc, ca să nu repeți peste 20 de ani aceeași poveste cu „e prea aproape de casă”.

La un alt copac, un plop tânăr plantat prea aproape de gard, am decis să-l mut, nu să-l tai, tocmai pentru a evita să pierd un arbore sănătos. Mutarea în sine am făcut-o cu ajutorul unui meseriaș, iar actele au fost mult mai simple decât pentru o tăiere.

Când e cazul să chemi un specialist și să nu te bazezi doar pe ce ți se pare ție

După ce am trecut prin experiența cu nucul, mi-am dat seama că sunt câteva cazuri în care nu are sens să te încăpățânezi singur, nici la acte, nici la partea de tăiere efectivă.

Dacă arborele este foarte înalt, aproape de casă sau de linia electrică, nu m-aș atinge de el fără o firmă specializată în tăieri la înălțime. Legea te interesează și aici, pentru că, în caz de accident, autoritățile pot considera că nu ai asigurat condițiile minime de siguranță. În plus, pentru copacii valoroși sau bătrâni, un inginer silvic sau un arborist poate întocmi documentația care să arate că tăierea este ultima soluție, nu prima.

La partea de autorizare, dacă situația e complicată (mai mulți copaci, teren la limită de intravilan, suspiciune că este vegetație forestieră), eu aș apela la un specialist în urbanism sau la cineva obișnuit cu documentațiile de mediu. Nu e obligatoriu, dar poate scurta mult drumul între ghișee și evita respingeri.

Singurele cazuri în care mi se pare că un proprietar se descurcă singur sunt cele cu arbori tineri, mici, pentru care primăria are proceduri simplificate sau nu cere aviz deloc. Dar și aici regula mea este să verific întâi, nu să presupun.

Întrebări frecvente

Am voie să tai un copac uscat din curte fără nicio aprobare?

Dacă ești în intravilan, de regulă primăria cere totuși o constatare sau un aviz, chiar dacă arborele pare complet uscat. Anunță în scris, atașează poze și cere clarificări, ca să ai dovadă că nu ai acționat abuziv.

Cine stabilește concret cuantumul amenzii dacă tai fără aviz?

Cuantumul amenzii rezultă din combinația între Legea 24/2007, acte silvice și hotărârile locale. Agentul constatator aplică sancțiunea în funcție de încadrarea faptei și de plajele prevăzute în aceste acte, în limita minim-maximului legal.

Dacă plantez alți copaci, scap de amendă pentru cel tăiat ilegal?

Replantarea ajută la refacerea spațiului verde și poate fi cerută oricum după o tăiere neautorizată, dar nu anulează automat amenda. Sancțiunea ține de încălcarea regulilor, nu doar de lipsa copacului în sine.

Mie, lecția cu nucul din curte mi-a arătat ceva simplu: înainte să tai, întreabă. De cele mai multe, o cerere scrisă și două drumuri la primărie sunt mai ieftine și mai liniștite decât să afli de la un inspector, cu procesul-verbal în mână, ce ar fi trebuit să faci.

Acest articol are rol informativ. Reglementările privind tăierea arborilor și cuantumul amenzilor pot varia în funcție de localitate și de tipul terenului; pentru situații concrete, verifică actele în vigoare la primăria ta sau cere sfatul unui specialist în domeniu.